Alegerile din Spania, între criza locuințelor, ascensiunea Vox și Donald Trump

Spaniolii au la dispoziție opt săptămâni pentru a decide dacă premierul socialist Pedro Sánchez își va prelungi mandatul. Alternativa este un Guvern de dreapta, care ar putea schimba direcția țării. În această formulă ar putea intra și partidul de extremă dreapta Vox.

POLITICO analizează principalele elemente care vor influența alegerile anticipate din 29 noiembrie. Declanșatorul imediat al alegerilor a fost reprezentat de protestele privind criza locuințelor. Campania electorală va fi influențată însă și de forțele politice aflate la extreme. Criza migranților din Ceuta și politica internațională vor avea, de asemenea, un rol.

Partidele aflate la extreme pot decide viitorul Guvern

Cele mai mari două partide din Spania sunt Partidul Socialist, condus de Sánchez, și Partidul Popular, condus de Alberto Núñez Feijóo. Ambele sunt formațiuni de centru, una de stânga și cealaltă de dreapta. Sondajele indică rezultate apropiate de cele din 2023. Niciuna dintre formațiuni nu ar obține însă majoritatea necesară pentru a guverna singură.

Viitorul Guvern ar depinde astfel de alianțele parlamentare. Executivul ar urma să fie format de partidul capabil să construiască cea mai mare majoritate. Sondajele plasează Partidul Popular la aproximativ 34%. Socialiștii lui Sánchez sunt creditați cu 26% din intențiile de vot. Liderul PP, Feijóo, spune că este pregătit să guverneze alături de Vox. Formațiunea de extremă dreapta are aproximativ 18%. PP și Vox guvernează deja împreună în mai multe regiuni.

Sánchez încearcă să repete rezultatul obținut în urmă cu trei ani. Atunci, el a reușit să formeze o majoritate parlamentară cu formațiuni de extremă stângă, regionale și separatiste. De această dată, varianta pare mai greu de realizat. Forțele politice de stânga au pierdut din sprijin. Partenerul junior al lui Sánchez în Guvernul de coaliție, a scăzut puternic în sondaje și nu mai are un lider.

Ministrul Sănătății, Mónica García, se numără printre favoriții pentru conducerea unei noi alianțe. Formațiunea intenționează să se prezinte drept „Frontul Larg” mai târziu în această lună. Viitorul lider va încerca să construiască o alianță cu Podemos. În discuție sunt și figuri precum Ada Colau, activistă pentru locuințe și fost primar al Barcelonei.

Cât de mult sprijin poate obține Vox

În ultimul deceniu, Vox a trecut de la statutul de formațiune marginală la cel de forță politică importantă. Partidul ar putea deveni acum partener de coaliție pentru un eventual Guvern național condus de PP. Vox are și experiență în colaborarea cu PP la nivel local și regional. Cele două partide guvernează împreună în Extremadura, Aragón, Castilla y León și Andaluzia. Anterior, au format administrații comune și în Valencia și Murcia.

În aceste regiuni, Vox a cerut politici mai dure în domeniul migrației. Formațiunea a criticat și Green Deal-ul european al Comisiei Europene. Unele guverne PP-Vox au schimbat și politicile privind violența împotriva femeilor. Acestea au fost înlocuite cu o abordare mai largă, centrată pe „violența intrafamilială”. Criticii spun că această formulă estompează caracterul specific de gen al acestor infracțiuni. În aceleași regiuni au fost reduse și unele protecții pentru comunitatea LGBTQ+.

În 2023, Sánchez a folosit posibilitatea unui Guvern PP-Vox pentru a-și convinge alegătorii. De această dată, strategia ar putea avea un efect mai redus. Vox și-a extins reprezentarea politică în mai multe alegeri din ultimii trei ani. Partidul nu mai pare să provoace același nivel de respingere electorală.

PP va trebui însă să fie atent la relația cu Vox. O coaliție cu partidul de extremă dreapta este cea mai clară cale spre putere. Asumarea ei explicită ar putea îndepărta însă alegătorii moderați. Un rezultat slab al PP ar însemna și o poziție mai puternică pentru Vox. Partidul ar putea avea astfel o influență mai mare asupra politicilor viitorului Guvern.

Problemele care nu au fost rezolvate

Două teme pot influența campania electorală: criza migrației din Ceuta și anchetele de corupție care îi vizează pe apropiații lui Sánchez. Mii de migranți se află în continuare în Ceuta după afluxul masiv din acest an. Situația a ridicat întrebări privind securitatea granițelor Spaniei. A fost pusă sub presiune și relația tensionată cu Marocul.

Protestele privind locuințele au mutat temporar atenția alegătorilor. Criza din Ceuta ar putea reveni însă în centrul campaniei. Anchetele judiciare ar putea aduce noi informații despre modul în care Guvernul a gestionat situația.

Regele Felipe al VI-lea urmează să viziteze Ceuta și Melilla săptămâna viitoare. Vizita ar putea provoca un conflict diplomatic cu Marocul. Rabatul consideră cele două enclave drept teritorii proprii și a avertizat că vizita ar fi o „provocare”.

Un nou aflux de migranți în Ceuta ar putea schimba din nou prioritățile campaniei. Securitatea frontierelor și apărarea națională ar putea ajunge în prim-plan. Campania ar putea fi afectată și de dosarele de corupție care îi vizează pe apropiații premierului. Soția lui Sánchez, Begoña Gómez, este judecată pentru presupus trafic de influență și delapidare. Data procesului nu a fost stabilită. Nu este de așteptat ca acesta să înceapă înaintea alegerilor.

Un alt dosar îl vizează pe José Luis Rodríguez Zapatero, fost premier și aliat apropiat al lui Sánchez. Acesta este anchetat pentru presupus trafic de influență, organizație criminală și falsificare de documente. Noi informații în acest caz ar putea avea consecințe politice pentru Sánchez. Același lucru este valabil și pentru ancheta privind presupusa încercare a Partidului Socialist de a discredita sistemul judiciar. Atât Gómez, cât și Zapatero își susțin nevinovăția.

Puterea protestatarilor

Sánchez a susținut luni că Spania a devenit, în perioada mandatului său, „economia cu cea mai rapidă creștere din întreaga Uniune Europeană, lider în crearea de locuri de muncă”. O parte a populației nu resimte însă aceste rezultate. Inflația a depășit creșterile salariale. Multe gospodării au rămas astfel cu o putere de cumpărare redusă.

În același timp, prețurile locuințelor au crescut puternic. Costurile ridicate au alimentat nemulțumirea privind nivelul de trai. Activiștii din domeniul locuirii au transformat această nemulțumire într-o mișcare de protest. Au fost organizate demonstrații de amploare în aproape toate marile orașe. În unele locuri au apărut și tabere de protest. Uniunea Chiriașilor din Spania ar putea avea un rol important în alegeri. Organizația ar putea susține un partid. O altă variantă ar fi să le ceară simpatizanților să nu participe la vot.

Purtătoarea de cuvânt a organizației, Valeria Racu, a declarat ce măsuri solicită politicienilor. Printre acestea se numără contracte de închiriere pe perioadă nedeterminată. Uniunea cere și reducerea legală a chiriilor, oprirea evacuărilor și limitarea achizițiilor speculative. Organizația solicită și extinderea fondului de locuințe publice. Propunerea presupune preluarea unor imobile deținute de bănci și fonduri de investiții.

Partidele care își asumă aceste măsuri ar putea primi voturile protestatarilor. Dacă niciuna nu le va susține, prezența la urne ar putea scădea. Alegătorii dezamăgiți ar putea prefera să rămână acasă. Locuințele se află printre principalele preocupări ale alegătorilor. Problema apare în sondaje indiferent de orientarea politică. O scădere a participării ar putea afecta însă mai ales partidele de stânga.

Efectul Trump

Cu trei decenii în urmă, ministrul Agriculturii Jesús Posada îi transmitea premierului conservator José María Aznar un sfat electoral. Campania trebuia să se bazeze „mai puțin pe Siria și mai mult pe Soria”, regiunea spaniolă. Alegerile din Spania sunt, în general, influențate de problemele interne. Politica externă are însă și ea un rol. Sondajele arată că poziția lui Sánchez a crescut atunci când acesta s-a confruntat cu Donald Trump și Benjamin Netanyahu.

Disputele au vizat conflictele din Gaza și Iran. Atitudinea față de politica externă a devenit astfel relevantă și pentru politica internă. Trump este un subiect dificil și pentru Partidul Popular. Formațiunea susține o politică externă mai apropiată de Washington. Această poziție nu este însă foarte populară în rândul alegătorilor spanioli. Un sondaj recent arăta că 51% dintre respondenți considerau Statele Unite o „amenințare” pentru Europa.

Poziția pro-MAGA a Vox a creat, la rândul ei, tensiuni în rândul unei părți a electoratului. Operațiunile militare americane au contribuit la creșterea costurilor combustibilului și îngrășămintelor. Efectul a fost resimțit în special de alegătorii partidului din mediul rural. Conflictul dintre Trump și Papa Leon al XIV-lea a ridicat și el semne de întrebare. Subiectul este sensibil pentru susținătorii conservatori catolici ai Vox.

Disputa dintre președintele american și Giorgia Meloni a provocat alte reacții în rândul extremei drepte. Premierul italian a fost anterior un aliat al lui Trump. Alegerile din Spania sunt influențate în primul rând de problemele interne. În perioada Trump, însă, evenimentele internaționale pot avea un impact mai mare asupra electoratului. Acestea ar putea conta și la scrutinul din 29 noiembrie.