Un nou studiu explică modul în care alimentația poate influența memoria. Rolul surprinzător al legăturii dintre intestin și creier

Alimentația nu influențează doar sănătatea organismului. Ea ar putea avea un rol direct și în modul în care creierul formează amintiri. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California de Sud (USC) arată că o masă nutritivă activează un mecanism de comunicare dintre intestin și creier. Prin acest mecanism, sunt stimulate procesele implicate în memorare. Descoperirea, publicată de Mediafax, deschide noi perspective pentru cercetarea bolilor neurodegenerative. Printre acestea se numără și maladia Alzheimer.

Cercetarea a fost coordonată de biologul Scott Kanoski și s-a desfășurat pe șobolani. În cadrul experimentelor, oamenii de știință au analizat modul în care alimentația influențează activitatea neuronală. După consumul unei mese nutritive, intestinul transmite un semnal către creier prin intermediul nervului vag. De aici, semnalul ajunge în zona medială a septului. Această regiune cerebrală controlează activitatea hipocampului, centrul responsabil pentru formarea și stocarea amintirilor.

Legătura dintre intestin și creier stimulează memoria

Anterior, cercetătorii știau că neuronii din această regiune eliberează acetilcolină. Acest neurotransmițător are un rol esențial în procesele de memorare. Noutatea studiului constă în demonstrarea faptului că activitatea intestinului influențează direct eliberarea acetilcolinei. Acest proces are loc prin intermediul nervului vag.

Pentru a observa activitatea neuronală, echipa de cercetare a utilizat tehnica fotometriei cu fibră optică. În timpul experimentelor, șobolanii au primit soluții bogate în grăsimi sau zahăr. Separat, un alt grup a consumat băuturi cu gust asemănător. Acestea nu conțineau însă calorii.

Aportul caloric activează mecanismul cerebral

Rezultatele au arătat că doar animalele care au consumat alimente cu aport caloric au prezentat o activitate cerebrală mai intensă. Aceasta era asociată proceselor de memorare. În schimb, șobolanii care au primit băuturi fără calorii nu au prezentat aceeași reacție. Concluziile sugerează că mecanismul este activat de energia furnizată organismului. Prin urmare, gustul alimentelor și simplul act al hrănirii nu sunt suficiente pentru a produce acest efect.

Ulterior, cercetătorii au întrerupt comunicarea dintre intestin și creier. De asemenea, au eliminat neuronii implicați în eliberarea acetilcolinei. În ambele situații, efectul pozitiv asupra memoriei a dispărut complet.

Cum afectează alimentația nesănătoasă memoria

Totuși, autorii studiului avertizează că nu orice aliment bogat în calorii aduce beneficii. Șobolanii hrăniți încă din tinerețe cu o dietă occidentală bogată în grăsimi și zahăr au prezentat o slăbire a sistemului de comunicare dintre intestin și creier. Regimul alimentar folosit în experiment includea chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb bogat în fructoză.

Mai mult, chiar și după revenirea la o alimentație echilibrată, animalele au continuat să obțină rezultate slabe la testele de memorie. Potrivit cercetătorilor, mecanismul descoperit ar fi evoluat pentru a ajuta animalele să rețină locurile unde găsesc hrană. Însă, alimentația nesănătoasă pare să afecteze această funcție naturală.

Ce înseamnă această descoperire pentru viitoarele tratamente

Autorii subliniază că rezultatele au fost obținute exclusiv pe șobolani masculi. Din acest motiv, concluziile nu pot fi aplicate automat oamenilor. Cu toate acestea, studiul este considerat promițător. Degradarea sistemului bazat pe acetilcolină reprezintă una dintre primele modificări neurochimice observate în boala Alzheimer.

În viitor, descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii bazate pe stimularea nervului vag. Metoda este deja utilizată în tratamentul epilepsiei, al depresiei și în recuperarea după accident vascular cerebral. În prezent, mai multe studii analizează dacă aceeași tehnică poate încetini declinul memoriei. Cercetările vizează pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.

Chiar dacă sunt necesare cercetări suplimentare, oamenii de știință consideră rezultatele promițătoare. Confirmarea existenței aceluiași mecanism la oameni va necesita noi studii. Până atunci, cercetarea consolidează ideea că sănătatea intestinului și o alimentație echilibrată joacă un rol important în funcționarea creierului și în procesele de memorare.