Care sunt avantajele parteneriatelor economice și investițiilor în spațiul francofon? Afaceri de zeci de milioane de euro și noi oportunități pentru România

Scopul evenimentului a fost acela de a scoate în evidență beneficiile cooperării economice dintre statele francofone. Daniel Constantin, președintele ARICE, a declarat că, la nivel internațional, contextul economic are nevoia tot mai mare de cooperare între state. El a subliniat că performanța unei țări este influențată foarte mult de contextul global. De asemenea, potrivit lui, legătura francofonă a devenit „o platformă reală de colaborare economică, investițională și comercială”.

Spațiul francofon reprezintă una dintre cele mai dinamice comunități economice ale lumii. Reunește aproximativ 396 de milioane de vorbitori de limbă franceză și continuă să se extindă. Daniel Constantin a amintit că statele francofone „reunesc aproximativ 16,5% din produsul intern brut mondial și aproape 20% din comerțul internațional cu bunuri, în timp ce dețin circa 15% din resursele mondiale miniere și energetice”.

Francofonia economică

„Francofonia economică are astăzi o relevanță mai mare ca oricând. Ea nu reprezintă doar un spațiu cultural și lingvistic comun, ci și o platformă reală de colaborare economică, investițională și comercială”, a afirmat președintele ARICE. Oficialul a menționat că România este o țară-destinație pentru investiții. Și a afirmat apoi că autoritățile încearcă să consolideze un mediu economic transparent și predictibil.

„Prin consolidarea cadrului legislativ și prin promovarea unor politici orientate către investiții și inovare, dorim să oferim partenerilor noștri stabilitate, încredere și perspective reale de creștere”, a declarat președintele ARICE. 

Afaceri de zeci de milioane de euro

Eric Poppe, reprezentant al Organizației Internaționale a Francofoniei pentru Europa Centrală și Orientală, a vorbit despre importanța Strategiei economice pentru Francofonie 2020-2027 și despre proiectele organizației prin care transformă comunitatea într-un spațiu economic integrat și orientat spre creștere.

Potrivit lui, cele 90 de state și guverne membre sau observatoare ale Francofoniei reprezintă 17,5% din populația mondială. De asemenea, este vorba despre 16,5% din produsul național brut global și aproximativ 20% din comerțul mondial cu mărfuri. Oficialul a specificat că există rezultate concrete ale misiunilor economice organizate în ultimii ani. „La încheierea celei de-a șasea ediții, desfășurată în iunie 2025 la Cotonou, în Benin, Misiunile economice ale Francofoniei au reunit în total peste 2.000 de întreprinderi, dintre care 72% au încheiat noi parteneriate, au generat aproximativ 5.000 de întâlniri de afaceri și au dus la semnarea a circa o sută de acorduri, cu un volum total de afaceri de 45 de milioane de euro”, a precizat Eric Poppe.

În prezent, OIF organizează anual o astfel de misiune economică și utilizează platforma digitală „Entreprises en Francophonie” pentru identificarea de parteneri și dezvoltarea relațiilor comerciale ȋntre companii.

Avantajele României

În cadrul evenimentului a fost scoasă în evidență repoziționarea României în noile lanțuri europene de aprovizionare. Teodora Koletsis, avocat asociat al Cabinetului GRUIA DUFAUT, de exemplu, este de părere că „aderarea completă la Spațiul Schengen și tendința de relocalizare a activităților economice mai aproape de piețele europene oferă României un avantaj important”.

„Acum suntem o adevărată poartă de intrare în Uniunea Europeană. Acest lucru facilitează foarte mult lanțurile de aprovizionare. Camioanele nu mai stau ore întregi la frontieră sau la vamă”, a spus Teodora Koletsis.

În ultimii ani, tot mai multe companii europene au început să reducă dependența de piețele asiatice. Nu puține au fost cele care și-au mutat o parte din producție sau servicii mai aproape de clienții europeni. Fenomenul este cunoscut sub numele de nearshoring. Iar potrivit Teodorei Koletsis, România începe să beneficieze direct de tendință. „Toate acestea contribuie la promovarea țării noastre ca o destinație de relocalizare de proximitate. Se simte acest entuziasm în mediul de afaceri din România. Ceea ce ajută foarte mult companiile de logistică, comerț și aprovizionare”, a spus ea.

Teodora Koletsis a specificat apoi că România devine din ce în ce mai atractivă și pentru centrele de servicii partajate. Este vorba despre acele structuri prin care grupurile internaționale gestionează activități precum contabilitatea, resursele umane, suportul IT sau procesele administrative pentru mai multe țări simultan. „Tot mai multe grupuri europene au decis să își delocalizeze centrele de servicii partajate. România este văzută din ce în ce mai mult ca o alegere privilegiată pentru acest tip de centre”, a adăugat ea.

Domeniile urmărite de investitori

Bogdan Hossu, director general Wise Finance Solutions, spune că România nu mai este privită exclusiv ca o piață emergentă. „Țara noastră începe să fie percepută drept o destinație strategică pentru investiții pe termen lung. Interesul investitorilor străini este alimentat de proiectele aflate în pregătire în domenii considerate critice pentru economia europeană”, a punctat el.

„Investitorii străini au anunțat investiții de miliarde de euro în industria de apărare, în cea de cercetare, dezvoltare, resurse naturale etc. Scopul este acela de a atrage și mai mulți investitori străini să vină în țara noastră și să producă nu doar pentru Europa, ci eventual și mai spre Est”, a declarat Bogdan Hossu.

Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie

În ceea ce privește transformările digitale, Daniel Homorodean, director general ARXIA, a venit cu exemple de proiecte implementate în mai multe state francofone. Compania sa, de exemplu, lucrează în prezent în Senegal la dezvoltarea cadrului strategic de interoperabilitate pentru sistemul de sănătate. Se urmărește dezvoltarea capacității mai multor sisteme informatice diferite de a comunica între ele și de a schimba date în mod automat, sigur și standardizat. 

De asemenea, ARXIA derulează proiecte similare în Africa, precum în Burundi și Cambodgia. „Pentru noi, transformarea digitală înseamnă, indiferent de sector, mai întâi un aspect de gestionare a datelor, colectare, control, partajare, arhivare și protecție a datelor, dar și îmbunătățirea proceselor”, a explicat el.

În opinia sa, succesul transformării digitale nu depinde exclusiv de tehnologie, ci și de capacitatea instituțiilor și a oamenilor de a utiliza eficient informațiile disponibile. „Preferăm să identificăm o problemă și să găsim împreună cu ecosistemul local soluțiile cele mai potrivite pentru transformarea digitală. Procesul implică datele, procesele și, poate cel mai important, cunoștințele și capacitatea oamenilor de a gestiona toți acești factori”, a subliniat directorul ARXIA.

Miza este una mare

Comunitatea francofonă lucrează de ani buni să își transforme legăturile culturale și lingvistice într-un avantaj economic. Iar pentru România, strategia este una favorabilă. 

Aderarea la Spațiul Schengen, interesul crescut pentru nearshoring, dezvoltarea sectorului serviciilor și nevoia Europei de noi centre de producție și inovare reprezintă avantaje pe care autoritățile și companiile încearcă să le valorifice.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!