Cine este Eugen Tomac, premierul nominalizat de Nicușor Dan. Interzis în Federația Rusă, apropiat al lui Traian Băsescu

Europarlamentar și consilier prezidențial, Eugen Tomac are 44 de ani, cu o carieră în politica românească de peste 20 de ani. 

Premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a prezenta Parlamentului lista guvernului și programul de guvernare. Urmează negocierile pentru compoziția cabinetului și, cel mai dificil pas, pentru voturile necesare din Parlament pentru învestirea Executivului.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981 în satul Babele, raionul Ismail, regiunea Odesa, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană, dintr-o familie de români basarabeni. 

A venit în România la 17 ani, prin programul de burse pentru românii din afara granițelor. Și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. 

Înainte de a intra în administrație, a lucrat ca jurnalist la publicaţii precum Ziua, Confluenţe, Radio România Cultural, TVR sau revista „Magazin Istoric”, conform Hotnews.

Este căsătorit cu Diana Postică, originară din Republica Moldova.

Între anii 2008-2013 a fost membru al Partidului Democrat Liberal. Iar din 2014 s-a alăturat Partidului Mișcarea Populară, al cărui președinte este în continuare.

Intrarea în sistem: direct la Cotroceni

Debutul instituțional al lui Tomac a avut loc în 2006. Atunci, a intrat ca expert în Administrația Prezidențială în mandatul lui Traian Băsescu. Atribuții sale erau pe relația cu românii de pretutindeni. 

La 26 de ani era deja consilier al președintelui. O ascensiune rapidă în sistem care l-a transformat într-unul dintre oamenii apropiați ai lui Băsescu. 

Această legătură i-a adăugat eticheta de „omul lui Băsescu”, care îl însoțește și astăzi.

Între 2009 și 2012 a ocupat funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu. 

În această perioadă a contribuit la simplificarea procedurii de redobândire a cetățeniei române pentru cetățenii din Republica Moldova, a coordonat donarea a peste un milion de cărți românești pentru biblioteci și școli din Moldova și retipărirea a aproape jumătate de milion de manuale de istorie, conform informațiilor publice.

După căderea guvernului Ungureanu în mai 2012, a demisionat. O săptămână mai târziu a fost numit consilier de stat în cancelaria Președintelui. 

Parlamentul României, PMP și Elena Udrea

În decembrie 2012, Tomac a intrat în Parlamentul României prin circumscripția diasporei. A fost numit președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor din Camera Deputaților. A deținut două mandate consecutive de deputat, din 2012 până în 2019.

În iulie 2013 a demisionat din PDL. Iar în ianuarie 2014 s-a alăturat Partidului Mișcarea Populară, creat în jurul lui Traian Băsescu.. 

La un an de la înființare, PMP a primit-o pe Elena Udrea, venită și ea din PDL. Tomac o prezenta atunci drept „unul dintre cei mai puternici oameni politici din zilele noastre”, potrivit Mediafax. 

Udrea a jucat un rol central în partid în primii ani, fiind și candidatul PMP la alegerile prezidențiale din 2014. 

Partidul condus de Eugen Tomac a votat ulterior în Parlament pentru ridicarea imunității Elenei Udrea.

„Vom vota pentru începerea urmăririi penale. Obiectivele noastre sunt clare. Eu sper ca doamna Udrea să poată să-şi dovedească nevinovăţia în instanţă”, a spus Eugen Tomac la momentul acela, în 2015.

Elena Udrea a fost ulterior condamnată definitiv.

Tot în 2015, Federația Rusă l-a inclus pe lista neagră a celor 89 de politicieni europeni cărora li s-a interzis intrarea pe teritoriul rus, pentru poziții publice împotriva Moscovei.

La alegerile parlamentare din decembrie 2020, PMP a obținut 4,94%, sub pragul electoral de 5% și nu a intrat în Parlament. 

Tomac și-a anunțat demisia. A fost, ulterior, reales președinte al PMP în februarie 2022, după un conflict intern cu Cristian Diaconescu, care preluase interimatul. În prezent, este în continuare președintele PMP.

Parlamentul European

Din iulie 2019, Eugen Tomac este europarlamentar, aflat acum la al doilea mandat. 

Activează în Comisia pentru Cultură și Educație, Comisia pentru Muncă, Comisia specială pentru Scutul Democrației Europene și Comisia pentru Petiții. Este și parte a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, a Delegației pentru relații cu Serbia și a Adunării Parlamentare Euronest, potrivit informațiilor Parlamentului European.

Al doilea mandat de europarlamentar al lui Tomac (din iunie 2024) a venit prin intermediul Alianței Dreapta Unită. Construcția electorală a fost formată în decembrie 2023 din USR, PMP și Forța Dreptei, cu scopul declarat de a reprezenta o alternativă la coaliția PSD-PNL. 

Pe lista comună pentru europarlamentarele din iunie 2024, Tomac a ocupat locul trei, după Dan Barna și Vlad Voiculescu. 

Alianța a funcționat ca un vehicul electoral comun, nu ca o fuziune, PMP și-a păstrat identitatea separată. Dar apartenența la aceeași listă l-a plasat pe Tomac în grupul Renew Europe alături de europarlamentarii USR.

Cel mai vizibil dosar pe care l-a gestionat în primul său mandat a fost cel al aderării României la Schengen. Pe 6 februarie 2023, după votul negativ al Consiliului JAI din decembrie 2022, a deschis o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE. A invitat și companiile românești să se alăture procesului. Și a sesizat simultan Comisia Europeană, acuzând Austria că dublase schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei. 

Pe dosarul Republicii Moldova, a susținut accelerarea procesului de aderare. Și a reușit adoptarea unei rezoluții europene privind tezaurul României sechestrat în Rusia. 

Ce avere are

Potrivit declarației de avere depuse în iunie 2024, Tomac și soția sa, Diana Postică, nu dețin proprietăți rezidențiale în România. 

În Belgia figurează cu două imobile. Un apartament de 95,73 de metri pătrați în Bruxelles, cumpărat în 2021 și o casă de 352 de metri pătrați în Charleroi, cumpărată în 2023. Ambele sunt deținute în coproprietate câte 50% cu soția. 

În România familia deține două terenuri intravilane. Unul în județul Constanța de 1.300 de metri pătrați, dobândit în 2023 și unul în județul Neamț, comuna Barnadu, de 3.886 de metri pătrați, dobândit în 2022. 

La autovehicule figurează un Audi Q5 din 2016 și o Dacia Sandero din 2020.

La active financiare apar conturi la BCR și Beobank totalizând aproximativ 67.000 de euro și câteva mii de lei. Precum și o pensie privată la Allianz-Țiriac Pilonul II de 72.510 de lei și o asigurare de viață de 15.415 de euro. 

Plus criptomonede declarate la valoarea de 28.620 de dolari. 

Tot la plasamente figurează un împrumut de 500.000 de lei acordat de Tomac Partidului Mișcarea Populară pentru campania electorală.

La pasive: două credite bancare. 148.500 de euro la ING Belgia cu scadența în 2041 și 150.000 de euro la Beobank cu scadența în 2038 și două datorii față de persoane fizice, câte 150.000 și respectiv 100.000 de lei, ambele scadente în 2024. 

Venitul principal este salariul de europarlamentar: 93.863 de euro pe an. Soția, angajată a Ministerului Afacerilor Externe, a declarat 29.526 de euro și 22.538 de lei.

Controverse

Numele lui Eugen Tomac a fost asociat unor litigii pornite după controale ale Curții de Conturi privind activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din perioada 2010–2011, când ocupa funcția de secretar de stat și conducea instituția.

Pe latura penală, Parchetul General a deschis în 2015 o urmărire penală in rem pentru abuz în serviciu și uz de fals, la sesizarea Corpului de Control al Guvernului, privind modul în care au fost gestionate fonduri publice la Departament, potrivit Antena 3. 

Separat, pe latura civilă, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a încercat recuperarea unui prejudiciu estimat la peste 1,7 milioane de lei, invocând nereguli constatate în urma controlului Curții de Conturi. 

Procesul nu a fost analizat pe fond. Tribunalul București a respins acțiunea ca prescrisă în februarie 2025, iar în mai 2026 Curtea de Apel a menținut soluția. Instanțele nu au stabilit dacă Tomac este sau nu răspunzător pentru prejudiciul invocat, ci au apreciat că statul a introdus acțiunea prea târziu.

De la Băsescu la Nicușor Dan

În campania pentru Primăria Generală din 2020, câștigată de Nicușor Dan, PMP l-a avut candidat pe Traian Băsescu care a obținut doar 8.6%.

Ulterior, în timpul primului mandat, cei 5 consilieri ai PMP au funcționat ca aliați pentru primarul Nicușor Dan.

,,Din prima clipă, în mod constant, noi am fost alături de primarul general. PMP va continua acest parteneriat cu Nicuşor Dan.”, spunea Eugen Tomac în 2023 când anunța că formațiunea sa îl va susține pe Nicușor Dan pentru al doilea mandat.

Apropierea dintre actualul președinte și Eugen Tomac a rămas pe tot parcursul acestor ani. 

Tomac a fost prezent pe scenă alături de Nicușor Dan și în seara de 18 mai 2025, când acesta a aflat în direct rezultatele exit-poll-ului care îl dădeau câștigător în cursa pentru Cotroceni.

În octombrie 2025, Dan l-a numit consilier prezidențial pentru relația cu românii de pretutindeni. O funcție onorifică, fără remunerație, compatibilă cu mandatul de europarlamentar. Potrivit site-ului Administrației Prezidențiale, în această calitate se ocupă de relația cu comunitățile românești din diaspora și din vecinătatea țării.


O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!