Interviu. Gabriel Biriș: România a pierdut din TVA neîncasat de trei ori mai mult decât granturile pe care le poate obține prin PNRR

Într-un interviu pentru NewsEdge, fondatorul The Tax Institute estimează că România a pierdut anual aproximativ nouă miliarde de euro din TVA neîncasat în perioada de derulare a PNRR. În total, suma ajunge la 36 de miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât granturile europene așteptate prin plan. Gabriel Biriș acuză lipsa voinței politice și propune ca soluție taxarea inversă generalizată.

Guvernele vorbesc de ani întregi despre digitalizarea ANAF, reducerea evaziunii și creșterea colectării. Când bugetul intră sub presiune, soluția aleasă rămâne majorarea taxelor. Gabriel Biriș explică această preferință prin faptul că aceste măsuri sunt mai simplu de făcut. Dar pune și o întrebare directă: „Cine fură?”

Nouă miliarde de euro pierdute anual din TVA

Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre veniturile pe care statul ar trebui să le încaseze și sumele ajunse efectiv la buget. Aici intră frauda, evaziunea, insolvențele și taxele pe care administrația nu le mai recuperează.

Comisia Europeană a estimat gap-ul României la 30% pentru 2023. A fost cea mai mare valoare din UE. Malta a urmat cu 24,2%, în timp ce Austria a înregistrat 1%, iar Finlanda 3%. 

Biriș estimează că procentul de 30% înseamnă aproximativ nouă miliarde de euro pierdute într-un an. 

„Dacă România ar fi colectat măcar la medie, așa cum fac și Bulgaria și Ungaria, noi am fi avut la buget anual, doar din TVA, în plus 7,2 miliarde de euro”, spune avocatul.

Instrumentele digitale introduse în ultimii ani nu au schimbat decisiv situația, susține acesta. Procentul a rămas aproape constant, deși companiile transmit tot mai multe informații către ANAF.

Calculul care doare: de trei ori granturile din PNRR

Extrapolată pe toată perioada de derulare a PNRR, pierderea cumulată din TVA neîncasat ajunge, potrivit estimării lui Biriș, la aproximativ 36 de miliarde de euro. Asta fără să punem la socoteală evaziunea la impozitul pe profit sau munca la negru.

Suma este de aproape trei ori mai mare decât cele aproximativ 13 miliarde de euro în granturi pe care România speră să le încaseze integral din PNRR, dacă reușește să bifeze toate jaloanele și țintele asumate.

„De trei ori mai mulți bani am fi avut în buget în acești ani din colectarea TVA decât din granturile PNRR”, spune Biriș.

Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit are o valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de euro și include granturi și împrumuturi. Comparația avocatului privește banii nerambursabili.

La jumătatea lunii iulie, multe dintre cele peste 20.000 de investiții incluse în plan aveau un grad de execuție apropiat de 50%. După plata efectuată de Comisia Europeană în iunie, România ajunsese la aproximativ 12,97 miliarde de euro. Alte 4,5 miliarde de euro depind de șase proiecte și reforme importante. 

„Un sistem care s-a mufat la conducta de bani publici”

Biriș formulează o acuzație dură la adresa modului în care a fost tolerată evaziunea. În opinia sa, dimensiunea și persistența pierderilor nu mai pot fi explicate numai prin slaba pregătire a administrației.

„Este un sistem care s-a mufat la conducta asta de bani publici. Să nu credem că nu există peste tot o rentă scoasă de politicieni din guvernare. Numai că nu am cunoștință de niciun stat în care renta să fie extrasă din evaziune”, afirmă acesta.

În alte țări, continuă el, beneficiile legate de putere sunt obținute prin contracte publice ori sinecuri. În România, avocatul susține că evaziunea a devenit un mecanism din care se extrage rentă.

Cum devine TVA-ul o „conductă” pentru fraudă

TVA-ul este un impozit pe consum. Între două companii plătitoare, taxa este de regulă deductibilă. Cumpărătorul o achită furnizorului, furnizorul trebuie să o vireze statului, iar cumpărătorul o deduce sau o recuperează.

Prin sistem circulă sume foarte mari. Biriș descrie traseul drept o conductă: cumpărător, vânzător, buget și apoi înapoi la cumpărător.

„Ai un cash-flow. Ai o conductă pe care circulă tot timpul mulți bani. La care unii au dat gaură și fură. Nu te poți baza pe sistem, pentru că este penetrat. Dacă te puteai baza pe sistem, aveam și noi gap-ul la medie”, explică avocatul.

Frauda de tip carusel exploatează această circulație. O firmă încasează TVA și dispare înainte să îl plătească statului. În schemele complexe, tranzacțiile trec prin mai multe societăți.

Taxarea inversă ar opri circulația TVA între firme

Avocatul Gabriel Biriș explică de ce metodele încercate până acum nu au funcționat și propune o alternativă.

În 2017 a fost introdus „split TVA”. Firmele ar fi trebuit să încaseze într-un cont separat doar TVA, cu plăți supuse aprobării ANAF.  Forma inițială a fost restrânsă înainte de aplicarea generalizată. Split TVA a funcționat ulterior pentru anumite categorii de contribuabili, până la eliminarea sa în 2020.

Modelul a fost, de altfel, o copiere greșită a sistemului italian, spune Biriș. Italia a introdus plăți defalcate doar în relația B2G (business-to-government). Instituțiile publice plătesc TVA-ul direct la trezorerie, nu furnizorului. Modelul funcționează cu rezultate bune în alte țări. Conform avocatului, în România nu a fost adoptat corect tocmai pentru că o mare parte din evaziune provine chiar din contractele de achiziții publice.

Soluția pe care o susține Biriș este taxarea inversă generalizată: eliminarea circulației efective a banilor de TVA între companii, astfel încât doar înregistrările contabile să circule, iar TVA-ul de plată și cel deductibil să se poată compensa, în limitele dreptului de deducere.

„La noi nu s-a vrut asta, pentru că din contractele de achiziții publice se fură foarte mult din TVA-ul plătit”, susține Gabriel Biriș.

România aplică deja mecanismul pentru anumite operațiuni considerate vulnerabile, precum cerealele, deșeurile, energia, certificatele verzi și unele produse electronice. Pentru anumite electronice, taxarea inversă se aplică facturilor de cel puțin 22.500 de lei, fără TVA.

Astfel, Gabriel Biriș spune că, deși statul recunoaște că metoda funcționează, evită generalizarea ei la toate tranzacțiile B2B. O reticență pe care o pune pe seama faptului că extinderea taxării inverse ar bloca tocmai canalul prin care se produce frauda majoră.

„Acceptăm că taxarea inversă este metoda de combatere a fraudei, dar nu vrem să o generalizăm, ca, Doamne ferește, să nu mai putem fura”, spune Biriș.

Unde a ajuns, de fapt, PNRR-ul

Discuția vine într-un context în care România mai are mai puțin de o lună și jumătate până la termenul-limită de finalizare a proiectelor PNRR (31 august 2026). Conform unei analize Digi24, din cele peste 20.000 de investiții planificate la nivel local și național, multe abia au depășit pragul de 50% execuție.

Câteva exemple concrete ale întârzierilor:

Reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (1,1 miliarde de euro alocați) este realizată în proporție de doar aproape 52%.

Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani (aproape 405 milioane de euro), are un grad de execuție de circa 49%.

Modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice (aproape 52 de milioane de euro) nici măcar nu a fost începută.

Cele 4,5 miliarde de euro care ar mai putea fi obținute prin șase reforme-cheie, printre care codul urbanismului, legea salarizării, depind de organizarea unei sesiuni parlamentare extraordinare în această vară. Iar legile PNRR au devenit rapid un motiv de discordie între parlamentarii fostei coaliții, cu acuzații grave care se aduc între premierul Ilie Bolojan și șeful PSD, Sorin Grindeanu.