Mondialul care schimbă fotbalul. Pariul social al FRF în România

În marile orașe-gazdă, spațiile fan zone s-au transformat în adevărate piețe publice ale diversității. Aici, suporteri din zeci de culturi au cântat împreună, au schimbat steaguri și tricouri. Ei au descoperit că pasiunea pentru fotbal poate depăși granițele naționale, lingvistice sau culturale. În paralel, organizatorii au pus un accent fără precedent pe accesibilitate, incluziune, voluntariat și sustenabilitate. Ei au demonstrat că marile competiții sportive pot produce efecte care continuă mult după fluierul final.

Acest nou mod de a privi fotbalul nu este întâmplător. În ultimul deceniu, organisme precum UEFA și FIFA au mutat tot mai mult accentul de la performanța exclusiv sportivă către impactul social al jocului. Astăzi, succesul unei federații nu mai este evaluat doar prin rezultatele echipelor naționale. Este evaluat și prin capacitatea de a crea oportunități pentru copii, persoane cu dizabilități, comunități vulnerabile sau categorii care, până nu demult, rămâneau în afara fenomenului fotbalistic.

În România, Federația Română de Fotbal afirmă că această schimbare de paradigmă a devenit o componentă strategică a dezvoltării instituției.

Responsabilitatea socială, de la proiect punctual la strategie instituțională

Pentru FRF, responsabilitatea socială nu mai reprezintă un ansamblu de campanii ocazionale, ci un pilon de dezvoltare instituțională.

Florin Șari, manager responsabilitate socială în cadrul FRF, explică faptul că această direcție este construită pe termen lung și este integrată în toate strategiile importante ale Federației.

„În lumea fotbalului, responsabilitatea socială este definită drept sustenabilitate socială și de mediu și definește acțiunea organizațiilor reprezentative: cluburi, asociații, federații naționale și confederații internaționale în scopul protecției drepturilor omului și a mediului.”

FRF, lider în responsabilitate socială între organizațiile sportive din România

Potrivit acestuia, FRF acordă o importanță centrală sustenabilității încă din 2014, odată cu alegerea președintelui Răzvan Burleanu. Iar din 2015 fiecare strategie adoptată de Federație a inclus obiective dedicate acestui domeniu.

Șari arată că Strategia pentru Dezvoltarea Fotbalului 2021–2026 a stabilit explicit menținerea poziției de lider în responsabilitate socială între organizațiile sportive din România. Iar din 2022 FRF are chiar o strategie separată. Ea e construită pe doi piloni – protecția drepturilor omului și protecția mediului – și structurată în 11 politici distincte.

Mai mult, responsabilitatea socială nu mai privește doar Federația.

„Între timp, toate cluburile care solicită obținerea licenței pentru competițiile europene și Liga 1 trebuie să aibă o strategie, aliniată cu strategia FRF, să aibă un ofițer de sustenabilitate și să desfășoare minim 2–3 acțiuni anual, derivate din strategiile adoptate”, declară Florin Șari.

În paralel, FRF și-a dezvoltat activitatea prin numeroase proiecte europene.

„Un sprijin important pentru activitățile noastre de sustenabilitate socială și de mediu vine din partea proiectelor cu finanțare europeană. În ultimii 15 ani am fost lideri sau parteneri în peste 30 de proiecte, în diverse domenii aliniate cu strategia noastră, cu peste 150 de parteneri, dintre care aproximativ 30 au fost din fotbal: cluburi, asociații, federații naționale. Ca volum de acțiuni anuale, desfășurate de FRF, cred că putem contabiliza aproximativ 50, cu un număr semnificativ de persoane implicate. Nu am calculat niciodată numărul exact de beneficiari, dar el este, cu siguranță, de ordinul miilor”, arată managerul FRF.

B.R.A.V.O. – schimbarea începe de la marginea terenului

Dacă există un proiect care sintetizează filosofia actuală a Federației, acesta este platforma B.R.A.V.O. (Bucurie, Respect, Afecțiune, Voință și Optimism), lansată pe 1 iunie 2025. Campania pornește de la o realitate cunoscută în fotbalul juvenil. De multe ori, presiunea asupra copiilor nu vine din teren, ci din tribune sau chiar de pe banca tehnică.

Florin Șari spune că reacțiile au depășit așteptările organizatorilor: „Campania B.R.A.V.O. a fost lansată la 1 iunie 2025 (…). Până acum, avem informații că a fost preluată pe larg, în întreg fenomenul fotbalistic, în mod spontan, ceea ce arată valoarea acesteia pentru colegii noștri.”

Un moment important a venit atunci când Comitetul Executiv al FRF a decis introducerea posibilității ca arbitrii să întrerupă meciurile de copii și juniori atunci când apar acte de bullying sau presiuni exercitate de părinți asupra copiilor:

„Cred că aceasta ar trebui să înțeleagă orice părinte de tânăr fotbalist, că jocul de fotbal este despre efortul și bucuria jucătorului, nu despre presiuni și suferință.”

Primele rezultate încep deja să fie vizibile.

„Există semne pozitive multiple. Am aflat, de la colegi, inclusiv despre schimbări de comportament ale părinților, care nu mai tolerează incidente de bullying și presiune, la antrenamente sau meciuri.”

Fotbalul pentru toate abilitățile

Una dintre cele mai vizibile schimbări din ultimii ani privește dezvoltarea fotbalului destinat persoanelor cu dizabilități. Dacă în urmă cu doar câțiva ani România avea foarte puțini practicanți și aproape nicio infrastructură dedicată, astăzi Federația vorbește despre un sistem aflat într-o dezvoltare accelerată.

Șari subliniază că atât fotbalul pentru amputați, cât și cel pentru nevăzători trebuie privite ca discipline de performanță:

„Atât fotbalul pentru amputați, cât și cel de nevăzători sunt discipline competitive, cu un sistem internațional de performanță. Noi facem vorbire de fotbalul pentru toate abilitățile, practicat într-un format adaptat, de sportivi care au ca scop performanța.”

Rezultatele obținute confirmă această evoluție. În luna august 2026, echipa națională de fotbal pentru nevăzători va participa pentru a patra oară consecutiv la Campionatul European. Totodată în octombrie FCSB va organiza turneul anual din Conference League destinat fotbalului pentru amputați.

În același timp, infrastructura dedicată acestor discipline s-a extins constant.

„Astăzi avem o națională de fotbal pentru nevăzători, nucleele unor echipe la București, Buzău și Cluj (…). În cazul fotbalului pentru amputați, avem aproximativ 20 de jucători, două echipe de club, la FCSB și Dinamo (…), o etapă de Nations League organizată la Buftea și o etapă de Conference League în pregătire”, ne spune Florin Șari.

Dincolo de rezultate, cele două loturi sunt integrate complet în activitatea Federației.

„Ambele echipe naționale fac parte din sistemul FRF de reprezentare în competițiile internaționale, cu drepturi depline de echipe naționale și își desfășoară cantonamentele la Buftea sau Mogoșoaia”, mai adaugă managerul FRF.

Când fotbalul devine instrument de integrare

Una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă este aceea că fotbalul nu mai este văzut doar ca un instrument de performanță. Ci și ca unul de dezvoltare personală și incluziune. Evenimentul „Repriza de Joacă”, organizat împreună cu Asociația „Mihai și Prietenii”, este doar una dintre inițiativele prin care copiii diagnosticați cu autism au acces la experiențe adaptate nevoilor lor.

Pentru Florin Șari, aceste proiecte fac parte dintr-o viziune mai amplă: „Considerăm că fotbalul trebuie să fie accesibil oricăruia dintre noi, în formate adaptate abilităților personale.”

El amintește că, pe lângă acest proiect, FRF dezvoltă deja Loja Senzorială dedicată spectatorilor cu tulburări din spectrul autist. Dar și echipa de fotbal pentru tineri cu Sindrom Down, programele de fotbal la pas pentru seniori și Campionatul Național Unificat organizat împreună cu Special Olympics România. Întrebat dacă fotbalul poate avea și un rol terapeutic, răspunsul este categoric:

„Cred cu tărie în rolul transformator al fotbalului, nu doar la nivel social, ci și la nivel terapeutic.”

Argumentele provin din experiențele directe: „Progresele înregistrate de către tinerii cu Sindrom Down, în cei 10 ani de când practică fotbalul sunt remarcabile, la nivel motric și cognitiv. Cel mai mult văd, însă, cum persoane afectate de stigmatul dizabilității și-au recăpătat încrederea în sine, după ce și-au găsit locul în fotbal.”

Un stadion pentru toți

Poate cel mai vizibil proiect din această filozofie este Loja Senzorială Neuroatipic 222. Este amenajată pe Arena Națională și destinată copiilor și tinerilor diagnosticați cu autism. Inițiativa, realizată împreună cu Fundația Neuroatipic, a fost recent recompensată de UEFA Foundation for Children. Ea este considerată un model regional de bună practică.

Până în prezent, peste 300 de copii au beneficiat de acest spațiu.

„Este un exemplu unic în regiune și, nu mai devreme de săptămâna trecută, a fost distins cu Premiul Fundației UEFA pentru Copii 2026”, transmite Florin Șari.

Federația își propune ca asemenea facilități să devină standard pentru viitoarele stadioane construite în România. Iar extinderea proiectului depinde mai ales de existența unor parteneri implicați: „Important nu este spațiul (…), ci existența unor parteneri specializați și dedicați proiectului.”

Dacă experiența socială a Campionatului Mondial 2026 a arătat că fotbalul poate deveni un instrument de incluziune, educație și dezvoltare comunitară, o întrebare apare firesc și în România: cât din acest model poate fi adaptat la nivel național? Pentru Federația Română de Fotbal, răspunsul nu se rezumă la organizarea unor campanii sociale sau la sprijinirea unor categorii vulnerabile. Strategia merge mai departe și urmărește transformarea modului în care sunt organizate competițiile, administrată instituția și dezvoltate comunitățile în jurul fotbalului.

Din această perspectivă, responsabilitatea socială nu mai este un proiect paralel cu activitatea sportivă, ci o componentă care traversează toate domeniile – de la guvernanță și protecția mediului până la organizarea turneelor internaționale și investițiile în infrastructură.

Sustenabilitatea începe din interiorul organizației

În ultimii ani, unul dintre obiectivele asumate de FRF a fost alinierea la standardele europene privind buna guvernanță și protecția mediului. Un moment important l-a reprezentat obținerea certificării EMAS (Eco-Management and Audit Scheme), prin proiectul european FREE KICKS. Această certificare validează modul în care organizația își gestionează impactul asupra mediului și își îmbunătățește permanent procedurile interne.

Florin Șari spune însă că aceste certificări nu reprezintă doar un exercițiu birocratic:

„Certificatele EMAS (cel mai recent), ISO10041 și ISO9001 sunt rezultatele unor procese profunde de actualizare și dezvoltarea procedurilor de management, în activitățile curente și de mediu, ale FRF.”

În opinia sa, miza reală este consolidarea unei culturi organizaționale bazate pe transparență și responsabilitate. „Din punctul acesta de vedere, putem spune că FRF este o organizație sportivă de top, aliniată cerințelor de sustenabilitate ale unor standarde internaționale recunoscute, care are curajul să se supună evaluării și să facă publice rezultatele obținute în procesul de dezvoltare instituțională.”

Mai mult decât atât, explică managerul de responsabilitate socială al Federației, aceste standarde vorbesc despre buna guvernanță. Una dintre valorile fundamentale promovate de modelul european al sportului.

Poate România deveni un model regional?

În ultimii ani, proiectele dezvoltate de Federația Română de Fotbal au început să fie observate și în afara țării. De la programele dedicate persoanelor cu dizabilități și până la inițiativele privind sustenabilitatea sau accesibilitatea stadionelor, FRF afirmă că experiența acumulată este deja împărtășită altor federații din regiune.

Florin Șari consideră că România nu mai este doar un beneficiar de bune practici. Ea începe să devină un furnizor de expertiză.

„Considerăm că FRF este un exemplu regional de responsabilitate socială și incluziune și că transferul de expertiză se desfășoară în mod curent, pe mai multe paliere, cu majoritatea federațiilor naționale din regiune.”

Este o schimbare de perspectivă care se înscrie în tendința europeană actuală. Competițiile sportive sunt evaluate nu doar prin organizare sau rezultate, ci și prin impactul social pe care îl generează.

Turneele UEFA și moștenirea pe care o lasă în urmă

Campionatul Mondial 2026 a readus în atenție conceptul de legacy. Aceasta este moștenirea pe termen lung pe care un eveniment sportiv o lasă unei comunități. Pentru FRF, ideea nu este nouă.

Experiența organizării unor competiții internaționale precum UEFA EURO 2020 sau Campionatul European Under 19 a fost folosită pentru a accelera investițiile, dezvoltarea infrastructurii și promovarea fotbalului în rândul copiilor și tinerilor.

Florin Șari explică faptul că marile competiții reprezintă mai mult decât simple evenimente sportive.

„Competițiile internaționale sunt o foarte bună platformă de comunicare și diseminare. Totodată, ele dau un impuls transformator, foarte benefic.”

El oferă exemplul proiectului european TACKLE, desfășurat în contextul EURO 2020.

„Am reușit să convingem autoritățile să investească preponderent în nocturne LED, gazoane hibride și surse regenerabile de energie, la construirea de noi stadioane.”

Aceeași filozofie stă și la baza candidaturii României pentru organizarea Finalei UEFA Europa League.

„Aceasta are ca ambiție să fie cel mai incluziv eveniment sportiv din istoria României, cu măsuri proactive orientate spre respectarea drepturilor omului și promovarea incluziunii, în toate fazele: pregătire, organizare, desfășurare, încheiere”, mai adaugă acesta.

Competițiile care îi aduc pe copii spre fotbal

Dincolo de infrastructură, marile turnee produc un efect mai greu de cuantificat, dar poate chiar mai important: inspirația. Copiii văd fotbal de cel mai înalt nivel, descoperă modele și își imaginează că, într-o zi, ar putea juca și ei pe aceleași stadioane.

Potrivit lui Florin Șari, efectul este deja vizibil.

„Dacă vă uitați pe valorile de participare, veți vedea o constantă creștere a acestora, de la an la an.”

Federația consideră că posibilitatea organizării unor competiții majore reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru dezvoltarea fotbalului juvenil.

„Categoric, perspectiva participării, ca tânăr jucător, la o asemenea competiție de prestigiu, i-a motivat pe mulți copii să se alăture fenomenului.”

Din acest motiv, spune reprezentantul FRF, organizația urmărește permanent atragerea unor noi competiții internaționale.

Ce rămâne după fluierul final

În dezbaterea privind impactul marilor competiții apare frecvent întrebarea dacă investițiile sunt justificate sau dacă beneficiile dispar odată cu încheierea turneului.

Florin Șari susține că experiența României demonstrează contrariul: „Da. Gândiți-vă la ce a rămas după EURO2020 – trei stadioane noi construite și un apetit al autorităților pentru dezvoltarea infrastructurii fotbalistice.”

Lista continuă cu aproximativ 15 stadioane finalizate sau aflate în construcție, peste 150 de baze sportive, aproximativ 100 de terenuri construite în curțile școlilor, modernizarea unor obiective importante de infrastructură și dezvoltarea unei culturi a organizării marilor evenimente sportive.

Dar poate cea mai importantă moștenire este alta, în viziunea oficialului FRF: „Nu în ultimul rând, creșterea apetitului tinerilor români pentru fotbal.”

Această schimbare este, în opinia Federației, unul dintre cele mai importante câștiguri pe termen lung.

Costache Negri – când responsabilitatea socială înseamnă solidaritate

Nu toate proiectele de responsabilitate socială sunt planificate cu ani înainte. Uneori, ele apar ca răspuns la situații de criză. Un astfel de exemplu este baza sportivă din comuna Costache Negri, județul Galați, grav afectată de inundațiile din septembrie 2024. Pentru comunitate, pierderea terenului de fotbal a însemnat mai mult decât distrugerea unei infrastructuri sportive. A însemnat dispariția unui loc în jurul căruia gravita viața comunității.

Florin Șari spune că acesta este motivul pentru care FRF a decis să se implice în refacerea bazei.

„Asemenea proiecte trebuie văzute ca o intervenție în folosul unei comunități, care iubește fotbalul, practică fotbalul și poate suferi prejudicii majore, sociale și sportive, prin pierderea unei baze sportive.”

El amintește că refacerea terenului a fost posibilă prin colaborarea dintre Federație, Asociația Județeană de Fotbal și autoritățile locale.

„Toți și-au dorit foarte mult să redea terenul de fotbal comunității, într-o formă chiar mai bună decât înainte de inundație.”

O familie care strânge rândurile

În opinia reprezentantului FRF, responsabilitatea socială înseamnă și capacitatea unei organizații de a interveni atunci când comunitățile au nevoie de sprijin. De aceea, proiectul de la Costache Negri este privit ca un exemplu de solidaritate.

„Sigur, solidaritatea este o formă de responsabilitate socială, iar prin proiectul de la Costache Negri am arătat că atunci când vorbim de familia fotbalului românesc, vorbim de o familie care strânge rândurile la greu, nu doar petrece la finalul unui sezon fotbalistic încheiat cu succes.”

Șari amintește că astfel de intervenții sunt mai numeroase decât se vede în spațiul public: „Au fost construite, în ultimii ani, peste 10 terenuri de fotbal, într-o investiție comună a FRF și administrației publice locale, cu rezultate imediate în ce privește creșterea practicării fotbalului în comunitățile respective.”

Dincolo de performanță

Campionatul Mondial 2026 a demonstrat că fotbalul modern își măsoară succesul și prin capacitatea de a crea comunități, de a reduce excluziunea și de a lăsa în urmă o moștenire durabilă. Din această perspectivă, direcția urmată de Federația Română de Fotbal se înscrie într-o tendință europeană tot mai vizibilă. Transformarea fotbalului într-o platformă pentru educație, incluziune, sustenabilitate și dezvoltare comunitară.

Cea mai relevantă concluzie îi aparține chiar lui Florin Șari, care mută discuția de la proiecte individuale la filosofia care le unește:

„Nu contează atât de mult un proiect individual, cât o direcție de acțiune. Iar direcția de perspectivă este aceea prin care FRF inovează și dezvoltă noi concepte de participare, ca spectatori, practicanți, voluntari sau angajați, pentru oricine își dorește să facă parte din familia fotbalului românesc.”

Într-o perioadă în care marile competiții sportive sunt tot mai des evaluate și prin impactul pe care îl au asupra societății, această direcție ar putea deveni una dintre cele mai importante moșteniri pe care fotbalul românesc o construiește dincolo de rezultatele de pe teren.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!